In spiritualitate se vorbeste foarte mult de cat este de importanta alinierea, armonizarea sufletului cu mintea. Vorbim despre conectarea cu sferele inalte, cu entitati evoluate, despre receptionat mesaje, viziuni, materializari, schimbarea unei realitati care nu-ti place, spunem ca suntem cocreatori si asa mai departe. Desi suna frumos, cati dintre noi inteleg cum se face asta si care este firul logic?
Daca pana acum am vorbit doar din perspectiva spirituala, acum simt nevoia sa abordez acest subiect si dintr-un alt punct de vedere, cel material, stiintific, pentru ca planurile nu sunt separate, iar noi nu avem degeaba un trup cu atatea organe si care incearca din rasputeri sa ne dea semnale despre ce se intampla cu noi in anumite momente… 🙂
In corpul nostru fizic, avem inima – ca si lacas al sufletului, aici este concentrata cea mai mare parte de suflet din noi, si creierul – minte, constiinta, etc. Creierul nostru este o masinarie incredibila, care inca nu a fost descoperita si inteleasa in totalitate; Creierul nostru stie foarte multe, insa in realitate poate sti si mai multe daca se uneste cu inima. De ce? Pentru ca inima noastra nu are doar rolul de a pompa sange in corp, inima este un organ cu inteligenta proprie. Sunt foarte multe cercetari care arata ca inima este un organ al inteligentei profund influentat de creier, dar avand propria-i influenta asupra sa, a emotiilor, alegerilor sau rationamentelor pe care le facem. Inima nu asteapta pasiva semnale de la creier, ci gaseste solutii pentru ea insasi si trimite semnale in intreg corpul. Partea nervului vag central, component al sistemului nervos autonom – SNA, care vine din trunchiul cerebral produce excitatia nervoasa in inima si in alte organe. Tiparul batailor inimii, adica variabilitatea frecventei cardiace, reflecta starea noastra interioara si emotionala si este influentata de SNA. In momente de stres sau frica, sau alte emotii negative, tonusul nervului vag scade si intra in actiune partea din SNA denumita sistem nervos simpatic. Acesta este de fapt o parte “primitiva” a sistemului nostru nervos , care raspunde in situatiile de amenintare prin cresterea tensiunii, a pulsului si scaderea variabilitatii frecventei cardiace. Daca suntem relaxati si calmi, tonusul nervului vag este crescut si intra in actiune sistemul nervos parasimpatic. Prin masurarea variabilitatii frecventei cardiace (VFC), cercetatorii pot analiza modul in care inima si creierul raspund la stres si emotii. Sentimentele ca iubire, compasiune, etc sunt asociate cu VFC crescut, iar frustrarea, furia, frica, nesiguranta cu VFC scazut, nu invers!!! De altfel una dintre cele mai frecvente cauze de moarte subita este lipsa VFC si este rezultat al unei lungi perioade de stres, anxietate, teama, gandire negativa.
Prin schimbarea gandurilor si concentrarea pe ceva ce va doriti si va face placere, nu doar creati noi circuite neuronale, dar va reglati tonusul nervului vag si prin aceasta starea emotionala, pulsul si tensiunea arteriala. Acelasi lucru il fac si activitatile care va fac placere, muzica, petrecerea timpului in aer liber, etc. Nu exista vreo formula magica care sa faca problemele sa dispara, insa exista ceva ce te poate ajuta sa te raportezi diferit la ele si sa le schimbi in directia dorita.
Alinierea inimii cu creierul, sau a sufletului cu mintea, nu este altceva decat acel compas interior pe care il avem cu totii in noi. Inima iti spune “ce”, iar creierul “cum”. Cand acestea doua sunt in discordanta, apare depresia, teama, anxietatea, etc.
Exista anumite exercitii pe care sportivii le fac de exemplu, se imagineaza constant facand o saritura perfecta, un exercitiu perfect, pe care il vad in fiecare detaliu al sau, modificandu-si astfel fiziologia si creand tipare neuronale in creierul lor care sa le permita muschilor sa actioneze in moduri noi. Creierul nu face diferenta intre o experienta intens imaginata si una traita, reala si alege intotdeauna un scenariu familiar in locul unuia necunoscut. Vizualizand ceea ce iti doresti, nu faci decat sa-ti familiarizezi creierul cu acel scenariu. Intentia este foarte importanta in acest caz si pe masura ce creierul isi va seta intentia, o va vizualiza. Astfel se produce materializarea, nu este vorba de vreo minune.
Este esential sa stii ce vrei. Nu sa crezi, ci sa stii! Ca sa stii, este nevoie sa-ti deschizi inima. Creierul nostru este primitiv la nastere (sistemul limbic si cortexul cerebral), ceea ce-l definitiveaza sunt experientele si mediul inconjurator, iar acest lucru nu se incheie niciodata, fiecare gand conteaza, fiecare emotie si fiecare experienta si bineinteles ceea ce-l invatam si antrenam noi atunci cand devenim responsabili de propria persoana.
In situatii tensionate incercati sa va reglati respiratia – inspirati si expirati profund, relaxati-va corpul (corpul nostru poate fi extrem de activ si atunci cand este relaxat; relaxarea nu inseamna repaos), “imblanziti-va” gandurile, puneti-va un pic mintea in asteptare ca sa va puteti auzi pe voi, deschideti-va inima si apoi setati intentia, aratati-i creierului ce vreti de la el. Poate parea un proces lung, insa nu ia decat cateva secunde dupa ce te-ai familiarizat cu fiecare pas in parte si te-ai invatat sa faci asta constant. In esenta, ceea ce faci este sa-ti cresti tonusul nervului vag si astfel sa reglezi emotiile (inima), iti cresti atentia, concentrarea si ramai intr-o stare de calm.
Nu este usor si este nevoie de mult exercitiu, de antrenament si intentie clara!